duminică, 26 februarie 2012

Cuvinte de incurajare pentru depresivi si anxiosi


1.Nimic nu se intampla cu omul fara incuviintarea si ingaduinta lui Dumnezeu.

2.Daca oamenii stiu ce greutate pot purta animalele ,cu atat mai mult Dumnezeu stie ce masura a ispitirii se potriveste fiecarui suflet.

3. Olarul stie cat timp trebuie tinute in foc vasele de lut, care tinute prea mult se crapa, iar tinute prea putin nu-s bune spre intrebuintare, cu atat mai mult stie Dumnezeu ce putere si masura trebuie sa aiba focul ispitelor pentru vasele Lui cuvantatoare ca ei sa ajunga in stare a mosteni Imparatia cerurilor.

4. Ispitele si necazurile sunt trimise de Sus asupra omului spre folosul lui: sufletul slefuit prin ele se face puternic , de pret inaintea Domnului sau. Daca va rabda tot pana in sfarsit, nadajduind in Domnul, este cu neputinta sa se lipseasca de bunatatile fagaduite de Duhul Sfant si de slobozirea de patimi cea desavarsita.

5.Sufletele date pe mana feluritelor necazuri sau boli trupesti se vor invrednici , de vor rabda pana in sfarsit toate acestea, de aceleasi cununi cu mucenicii si de aceeasi indraznire cu ei.

6. Sa rabdam totul cu barbatie pentru Domnul, cum trebuie sa rabde ostasii cei viteji, care pentru Imparatul lor nu se tem nici de moarte.

7. Exista multe pricini pentru care ne sunt trimise necazuri si patimiri. Nu trebuie sa credem ca suferintele, nenorocirile si nevoile pot veni de la oameni: toate crucile vin de la Dumnezeu, care este nemarginit de milostiv si totodata nemarginit de intelept.

8. Una din pricinile de capetenie ale suferintelor noastre care ne sunt trimise este pacatosenia noastra.

9. Suferinta poate fi privita ca o doctorie duhovniceasca impotriva vatamarii pe care o aduce pacatul. Ea opreste adeseori lucrarea pacatului. Suferinta pentru pacat este glasul lui Dumnezeu spre invatatura de minte a omului pacatos, este o lovitura peste mana care savarseste nelegiuirea.

Tratament eficient impotriva depresiei si anxietatii

 Eu am urmat tratament cu Mirzaten care mi-a fost foarte bun dar dupa ce am facut o noua criza de anxietate (din vina mea,pentru ca am mancat prea mult si asta mi-a provocat stare de voma-una din fricile mele este frica de a vomita) doctora mea mi l-a schimbat cu Fobiless care la inceput a fost groaznic deoarece simteam cum imi arde corpul si eram in permanenta treaza fara a simti senzatia de oboseala. Senzatia de arsura a fost doar la inceput, am trecut peste si l-am continuat dar aveam insomnii. Pentru insomnii mi-a dat Olanzapina Actavis care au fost minunate, dormeam ca un bebelus desi ele nu sunt pentru insomnii ci mai exact pentru boala bipolara si schizofrenie :(.
 Norocul meu a fost ca Fobiless nu prea se gaseste la farmacie asa ca am scapat de el si mi s-a dat un inlocuitor care se numeste Argofan.
 In tot acest timp am luat Xanax la nevoie care este ,de asemenea minunat. Combinatia de Mirzaten si Xanax te linisteste profund,dormi foarte bine si scapi de starile anxioase sau atacurile de panica.

 Este foarte important sa crezi ca aceste tratamente te vor ajuta, in aceasta boala a noastra efectul placebo isi spune cuvantul. Pentru mine era de ajuns sa iau pastila si ma calmam desi nici nu apucase sa-si faca efectul. Eu, in schimb, nu cred in psihoterapie si nici nu am dat banii pe aceste sedinte pentru ca stiam ca nu ma vor ajuta. Psihoterapia o fac cu duhovnicul meu si cu Dumnezeu, degeaba imi spune psihologul sau psihiatrul cum sa gandesc daca eu traiesc in pacat. Este normal ca Dumnezeu sa ma atentioneze intr-un fel ca ceva nu este in regula in viata mea....si intr-adevar a reusit sa ma sperie,pentru ca am o frica de moarte de aceste crize de anxietate si ,din cauza asta sunt in permanenta cu rugaciunea in gand si cu ganduri de dragoste pentru toti oamenii si pentru Dumnezeu si pot sa spun ca ma simt foarte fericita.

duminică, 19 februarie 2012

Cum sa treci peste atacurile de panica

1. Ofteaza adanc.

2.Respira rar si linistit.

3.Gandeste-te ca toata aceasta stare este provocata de mintea ta si ca,in realitate nu este nici un pericol.

4.Freaca-te la incheietura mainii (unde este pulsul).

5.Incearca sa-ti calmezi mintea,sa te smeresti si sa incerci sa simti sentimentul de blandete si dragoste de oameni si de Dumnezeu.

6.Mananca putin si des,mancarea multa iti poate provoca atacuri de panica.

7.Spune o rugaciune din toata inima

8. Citeste acatiste de umilinta in fiecare zi,cu toata smerenia ,inainte de a se provoca atacul de panica.

9.Gandeste-te ca toate se intampla din voia lui Dumnezeu iar daca tu iL iubesti, nu are cum sa nu te ajute sa treci peste aceasta situatie grea.

10. Gandeste-te ca aceasta stare a ta este doar o urmare a unui pacat facut la un moment dat iar Dumnezeu vrea doar sa te curete ca mai apoi, sa iesi curat si pur.

11. Nu uita ca ce nu te omoara te face mai puternic. Daca tu iti accepti boala si nu cartesti impotriva lui Dumnezeu, vei intelege sensul bolii tale si te vei simti mai puternic sufleteste.

12. Binecuvanteaza boala prin care treci.

sâmbătă, 18 februarie 2012

Cum m-am imbolnavit de depresie si anxietate

 Fara sa-mi dau seama m-am lasat dusa de valul internetului astfel incat am devenit dependenta de tot ce inseamna Facebook,Youtube si toate aceste genuri de site-uri.Ajunsesem sa stau in fata calculatorului de dimineata pana seara. iar la culcare,gandul meu tot la viata virtuala era. Ceea ce ma inconjura devenise enervant,orice persoana care ma intreba ceva era un adevarat stres atata timp cat ma aflam la calculator. Viata reala nu imi mai placea,era mai simplu sa fiu cine vreau si cu ajutorul unui click sa fac ce vreau in aceasta lume virtuala.Eram sigura ca fac ceva bun atata timp cat imi fac noi prieteni,invat limbi straine si cunosc alte culturi.

 Aveam perioade de depresie cand tot ce aveam in minte era numai sinuciderea,stiam ca intr-o zi va veni si acest moment,nu vedeam cum as putea sa scap de acest lucru,totul mi se parea negru si fara scapare. Sunt o fire foarte credincioasa si,desi ma rugam, gandul meu si inima mea erau departe de Dumnezeu,eram atat de dependenta de calculator incat nu realizam deoarece calculatorul reprezenta fericire si liniste pentru mine.

 Moartea Madalinei Manole a reprezentat un prim pas spre a-mi da seama ce mi se intampla.Am constientizat ca sufar de depresie si de gravitatea ei. M-am speriat dar am intrat si mai mult in depresie.Apoi a urmat perioada de cosmar cand am facut o criza de anxietate.

 Mi se intampla noaptea sa mi se faca rau de la mancare,imi venea sa vomit iar asta imi provoca atacuri de panica. Am frica de a vomita. De fiecare data simteam ca ma sfarsesc si nu intelegeam ce mi se intampla....totul pana intr-o noapte cand am inceput sa tremur puternic si am hotarat sa chem Salvarea (nu mai chemasem in viata mea Salvarea). A fost nevoie numai sa-mi ia tensiunea si doctorul,foarte sigur pe el, mi-a spus ca am anxietate. Eu m-am revoltat in sinea mea ca nu intelegeam cum poate el sa stie ce am fara sa-mi faca analize. Eu eram sigura ca am o boala grava,gen cancer ( majoritatea anxiosilor au aceasta impresie ca sunt grav bolnavi si culmea, dupa ce isi fac analizele afla ca sunt sanatosi tun).

 De cand am aflat acest diagnostic nu mi-am mai revenit timp de o saptaman. Am zacut in pat intr-un chin continuu pe care cu greu il pot exprima in cuvinte. Psihicul uman este atat de complex incat cu greu poti descrie anumite stari. Simteam o tensiune puternica in mine,simteam cum fierb pe dinauntru,un stres puternic care ma termina psihic si fizic,stare de voma,insomnie,senzatie de lesin....groaznic.Slabisem ingrozitor de mult pentru ca nu puteam manca absolut nimic plus ca starile de anxietate iti mananca tot calciul si magneziul din corp.
 M-am tarat cu greu pana la dispensar unde mi-am facut analize in sistem de urgenta apoi m-am dus si m-am rugat la biserica (nici pentru asta nu mai aveam putere). Culmea culmilor,vecina mea si prietena mea din copilarie trecea prin acelasi moment, era cazuta la pat din cauza unei crize de anxietate. Cand am iesit din biserica m-am intalnit cu mama ei care mi-a dat pastila minune: Xanax si mi-a propus sa ma duc la psihiatru.
 Am ajuns si la psihiatru si am inceput tratamentul impotriva depresiei si al anxietatii. Mi s-a prescris Mirzaten -o pastila pe zi si Xanax la nevoie,Magneziu si Calciu plus psihoterapie pe care am refuzat-o. Combinatia celor doua pastile facea minuni: ma calmau complet si dormeam ca un bebelus.Desi ma simteam mult mai bine,tot simteam pe undeva o urma de depresie si anxietate care nu imi dadaeau pace. De-abia atunci am inteles (stiind ca depresia este o boala a sufletului) ca mai am de facut curatenie si inauntrul meu. Ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca ne-a lasat Taina Spovedaniei care nu poate fi inlocuita cu nici o psihoterapie...tocmai pentru ca este o Taina.
 M-am dus la preot si m-am descarcat,i-am spus toate pacatele mele si am decis sa renunt la internet (sa-l folosesc numai pentru urgente sau informare) plus sa ma smeresc (de mica am fost o fire mandra).Citesc foarte multe carti religioase si sunt foarte aproape de Dumnezeu,tocmai de-asta mandria nu are ce cauta in sufletul unui credincios. Sentimentul in sine de mandrie iti da acel sentiment de emotie si neliniste,de parca nu iti poti gasi pacea.

 Dupa ce m-am spovedit,am fost un om nou-nascut,tot raul din mine s-a curatat si am simtit cum m-am vindecat. Dupa ce m-am simtit in forta bineinteles ca m-am intors la calculator si am continuat pana ce Dumnezeu a spus din nou STOP in felul Lui...printr-o noua criza de anxietate. Iar acum tocmai incepusem serviciul (tin sa mentionez ca inainte nu lucrasem niciodata pana la 26 de ani cat am acum) si aveam si o oarecare frica de a lucra. Un alt pas spre vindecarea mea a fost sa ma angajez. In aceasta a doua criza am stat iarasi o saptamana tintuita la pat simtind cum ma sfarsesc si am hotarat din nou sa las de tot internetul si sa-mi smeresc sufletul.Din nou intervenise mandria in sufletul meu...Din nou am fost sa ma spovedesc la un alt duhovnic. S-a ocupat de mine exemplar,mi-a facut doua spovedanii si m-a pus sa tin post desi eu i-am spus ca de-abia pot sa mananc,ca decat ciugul iar singura mancare pe care o suportam era laptele batut ,dar el a spus sa tin post. Desi mi se parea imposibil,am zis ca pentru Domnul trebuie s-o fac,nu aveam cum sa ma prezint in fata preotului si sa-i spun ca n-am tinut post trei zile. Si am reusit. Mi-a facut doua spovedanii,din copilarie si pana acum,mi-am confesat toate pacatele de cand eram mica si pana la momentul de fata. I-am simtit interesul si dragostea pentru mine, a intarziat slujba ca sa ma lase sa spun toate pacatele,simteam cum toata biserica participa la spovedania mea.

Am ajuns si la psihiatru(inainte sa merg la preot) si mi-a schimbat tratamentul cu Fobiless-o pastila pe zi si olanzapina actavis pentru insomnie. Am crezut ca mor de la Fobiless,tot corpul imi ardea puternic iar in prospect scria sa ma duc la urgente sau sa-mi anunt imediat medicul in cazul acestei simptome. A doua zi am anuntat medicul si mi-a spus ca este o reactie la inceputul tratamentului si mi-a recomandat sa mai arunc din bobitele pe care le continea pilula. Asa am facut si intr-adevar nu am mai avut acele simptome.

Am sa continuu sa mai scriu despre aceste boli insa trebuie sa-mi respect programul,nu vreau ca acest blog sa ma readuca la stadiul de dinainte.

Dragi bolnavi, depresia si anxietatea se trateaza....cautati sa simtiti dragostea lui Dumnezeu si nu uitati ca va port in rugaciuni.